MSDS-Europe – Fișa cu date de securitate bază de cunoștințe – Elaborarea fișelor cu date de securitate Partea 4: Următoarele secțiuni ale FDS (9–16)
În articolul precedent (Pregătirea FDS – Partea 3), am detaliat primele opt secțiuni ale FDS, de la identificare până la protecția personală.
Acum continuăm cu restul documentului.
Secțiunile 9–16 furnizează informații suplimentare esențiale despre proprietățile fizice și chimice ale produsului, stabilitatea acestuia, efectele asupra sănătății și mediului, precum și instrucțiuni privind eliminarea și informații despre reglementările aplicabile.
Deși aceste secțiuni sunt poate mai puțin „orientate spre acțiune” decât primele opt, ele sunt la fel de importante pentru o imagine completă – în special pentru specialiști (de ex. responsabili de mediu, personal de gestionare a deșeurilor).
Să examinăm ce conține fiecare dintre secțiunile 9–16 ale FDS:
Secțiunea 9 enumeră principalele caracteristici fizice și chimice ale produsului. Acestea includ, de exemplu, starea fizică (lichid, solid, gaz), culoarea, mirosul, densitatea, valoarea pH, punctul de fierbere, punctul de topire, punctul de aprindere (pentru lichide inflamabile), inflamabilitatea, presiunea vaporilor, solubilitatea în apă și în alți solvenți, vâscozitatea, temperatura de descompunere etc.
Toate proprietățile care pot fi relevante pentru manipularea în siguranță ar trebui furnizate aici. De exemplu, dacă un lichid se evaporă ușor și este inflamabil, atunci va avea un punct de aprindere scăzut (listat aici, de ex. „Punct de aprindere: 23 °C”). Aceste date ajută la înțelegerea modului în care substanța se comportă în mediul înconjurător și în procese – de exemplu, în exemplul de mai sus: să nu se depoziteze lichidul respectiv într-un recipient deschis la temperaturi peste 23 °C.
Dacă lipsesc date pentru o anumită proprietate, FDS ar trebui să indice dacă acea proprietate nu este cunoscută sau nu este aplicabilă.
Secțiunea 10 descrie cât de stabilă este substanța sau amestecul și în ce condiții sau în prezența căror materiale ar putea reacționa periculos.
Are două părți principale: una se referă la stabilitate (de exemplu: „Stabil în condiții normale.” sau „Evitați: temperaturile de îngheț, lumina directă a soarelui.”), iar cealaltă acoperă reactivitatea/reacțiile periculoase (de ex. „Poate reacționa violent cu agenți oxidanți puternici, degajând căldură.”).
Aici, FDS listează condițiile de evitat (căldură, lumină, umiditate, șoc mecanic etc., după caz), materialele incompatibile (substanțe cu care nu trebuie să intre în contact, cum ar fi acizi, baze, agenți oxidanți) și produșii periculoși de descompunere care ar putea fi generați în timpul descompunerii sau arderii (de ex. gaze toxice).
Prin această secțiune, utilizatorul va ști cum să prevină ca substanța să sufere o descompunere spontană sau o reacție periculoasă în timpul depozitării sau utilizării.
Secțiunea 11 evidențiază efectele substanței sau amestecului asupra sănătății. Acesta sintetizează informațiile toxicologice disponibile – acoperind atât efectele acute, cât și cele cronice.
Aceste informații includ, de exemplu, căile posibile de expunere (inhalare, ingestie, contact cu pielea) și efectele pe care produsul le are prin aceste căi. Dacă există date experimentale specifice, se pot furniza valori precum LD₅₀ (doza letală care provoacă moartea la 50% din animalele de test), LC₅₀, rezultatele testelor de iritație, sensibilizare (efecte alergice), cancerigenitate, mutagenitate, toxicitate pentru reproducere (proprietăți CMR), toxicitate asupra organelor țintă etc.
Sunt descrise și simptomele care pot apărea în urma expunerii (de exemplu, dureri de cap, amețeală, roșeața pielii). În cazul amestecurilor, efectele asupra sănătății sunt adesea estimate pe baza datelor din literatură sau pe baza datelor componentelor individuale. Dacă produsul nu are efecte toxicologice semnificative, acest lucru este precizat aici (de ex. „Toxicitate acută: pe baza concentrațiilor componentelor, amestecul nu este clasificat ca toxic acut”).
Această secțiune este critică pentru specialiștii în sănătate ocupațională și medici, deoarece îi ajută să înțeleagă riscul pe care prezintă produsul pentru sănătatea umană.
Secțiunea 12 sintetizează efectele produsului asupra mediului.
Acesta prezintă date ecotoxicologice, de exemplu toxicitatea acvatică (valorile LC₅₀/EC₅₀ pentru pești, daphnia, alge), caracteristicile de degradare (biodegradabilitatea), potențialul de bioacumulare, mobilitatea în sol și evaluarea PBT/vPvB (dacă este Persistent, Bioacumulabil și Toxic, sau foarte Persistent și foarte Bioacumulabil).
În esență, această secțiune arată ce se întâmplă cu substanța dacă ajunge în mediu. De exemplu: „Nu este ușor biodegradabilă; foarte toxică pentru viața acvatică (LC₅₀ < 1 mg/L pentru pești).” Dacă produsul este dăunător pentru mediu, utilizatorii sunt avertizați aici (de ex. să nu permită ajungerea produsului în sol sau ape).
Dacă nu sunt disponibile date sau dacă produsul este considerat nedăunător pentru mediu (de ex. biodegradabil rapid în apă, nu este bioacumulabil), acest lucru este menționat de asemenea.
Această secțiune este importantă pentru responsabilii cu protecția mediului și planificatorii de gestionare a deșeurilor, deoarece îi ajută la planificarea unor măsuri adecvate de reducere a emisiilor.
Secțiunea 13 oferă indicații despre manipularea produsului (și a ambalajului acestuia) atunci când devine deșeu.
Descrie cum să eliminați sau să distrugeți produsul și recipientele sale în siguranță și în conformitate cu legea. Poate include un cod de deșeu specific pentru produs (conform Catalogului European al Deșeurilor) și o recomandare privind tratarea acestuia drept deșeu periculos sau nu. De exemplu: „Colectați orice rest de produs și ambalaj contaminat în conformitate cu reglementările pentru deșeuri periculoase. Nu deversați în canalizare. Eliminați reziduurile combustibile într-un incinerator autorizat.”
Se pot menționa și reglementări locale relevante sau trimiteri la legi care se aplică (de exemplu, în România, legislația specifică privind gestionarea deșeurilor periculoase).
Această secțiune asigură că utilizatorul, la sfârșitul ciclului de viață al produsului, elimină corect deșeurile și minimizează poluarea mediului.
Secțiunea 14 rezumă modul în care substanța/amestecul este clasificat pentru transport, conform reglementărilor internaționale de transport.
Se indică numărul ONU (un număr de identificare din patru cifre), denumirea corectă de expediere ONU (de ex. „UN 1993 Lichid inflamabil, n.c.a.” – nespecificat altfel), clasa de pericol la transport (de ex. 3 – lichid inflamabil), grupa de ambalare (I, II sau III) și orice dispoziții speciale sau informații suplimentare. Pot fi date intrări separate pentru ADR/RID (transport rutier/feroviar), IMDG (transport maritim) și IATA (transport aerian) dacă există diferențe între ele.
Dacă produsul nu este clasificat ca marfă periculoasă pentru transport, acest fapt este indicat și aici (de exemplu: „Nu este clasificat ca marfă periculoasă conform ADR/RID, IMDG, IATA”).
Această secțiune este utilă în primul rând pentru personalul de logistică și expeditori, deoarece îi ajută să se conformeze reglementărilor pentru transportul mărfurilor periculoase (de exemplu, utilizarea etichetelor/panourilor de pericol și a ambalajelor corespunzătoare).
Secțiunea 15 enumeră orice alte informații legate de reglementări sau restricții care se aplică produsului și care nu au fost menționate anterior.
De exemplu, poate indica dacă substanța figurează pe vreo listă oficială (cum ar fi Lista candidaților REACH cu SVHC – substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită – sau lista de autorizare din Anexa XIV), dacă amestecul conține vreo componentă supusă unor restricții (Anexa XVII din REACH) sau vreo reglementare națională specială (de ex. reglementări specifice privind sănătatea și securitatea muncii sau protecția mediului).
Această secțiune este și locul unde s-ar menționa dacă produsul este supus unor taxe, permise sau înregistrări speciale. Pot fi listate legislațiile naționale relevante (de exemplu, reglementări aplicabile în domeniul siguranței chimice). În plus, aici se precizează dacă a fost efectuată o evaluare a securității chimice (în conformitate cu REACH) pentru substanță și dacă rezultatele acesteia sunt disponibile.
Această secțiune acționează ca un “rezumat legal” pentru produs – ajută companiile să se asigure că au abordat toate obligațiile legale necesare legate de produs.
În secțiunea finală pot fi incluse orice informații care nu s-au potrivit în secțiunile anterioare, dar care sunt totuși utile sau cerute.
Frecvent, aici este locul unde sunt explicate abrevierile (de ex. semnificațiile termenilor PBT, LC₅₀ etc.) și unde sunt furnizate referințe sau surse (date din literatură, reglementări pe baza cărora a fost întocmită FDS). Poate include și un disclaimer (avertisment) care notează că informațiile din FDS sunt, conform cunoștințelor furnizorului, corecte, dar că rămâne responsabilitatea utilizatorului să respecte reglementările aplicabile pentru utilizarea sa specifică.
De obicei, Secțiunea 16 va lista textul integral al tuturor fraze H, la care s-a făcut referire pe scurt în Secțiunea 3 a FDS. În plus, pot fi adăugate orice alte date relevante pentru siguranță, de exemplu: „Informații suplimentare de la producător: Doar pentru uz industrial. Produsul nu este conceput pentru a fi folosit în jucării” etc.
Cu aceasta, am revizuit toate cele 16 secțiuni ale fișei cu date de securitate. După cum putem vedea, o FDS acoperă practic toate informațiile esențiale despre produs: identifică produsul, substanțele periculoase conținute, riscurile prezente, manipularea produsului în siguranță, măsurile în caz de incendiu sau accident și măsurile de transport sau referitoare la eliminarea produsul.
O FDS bine întocmită servește, așadar, ca un manual cuprinzător pentru manipularea în siguranță a produsului. Este esențial ca aceste informații să fie corecte și actualizate.
(În ultima parte a acestei serii, vom aborda câteva cazuri speciale și sfaturi practice privind FDS – de exemplu, ce trebuie făcut dacă o fișă cu date de securitate are anexe (scenarii de expunere), cum să evităm greșelile comune la pregătirea FDS și cum să folosim eficient FDS în activitatea cotidiană. Vom detalia, de asemenea, metodele de sprijin, care pot fi utilizate dacă aveți întrebări în legătură cu ceva.)
Alte articole din serie
Dacă nu ai găsit informațiile de care aveai nevoie pe site-ul nostru, poți adresa întrebările tale legate de fișele cu date de securitate direct expertului nostru.
Pentru a trimite întrebări, te rugăm să folosești următoarea aplicație de trimitere a mesajelor:
Adresați-vă expertului nostru în domeniul securității chimice!
Fișa cu date de securitate bază de cunoștințe
Baza de cunoștințe privind fișele cu date de securitate oferă asistență în interpretarea fișelor cu date de securitate și a reglementărilor aferente.